Diaspora cere dreptul de a vota

5

Daniel Ţecu, preşedintele FADERE (Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa), cere Guvernului României încetarea de urgenţă a denigrării românilor din diaspora, prin încercarea ridicării dreptului la vot al acestora. ”Este adevărat că până în acest moment românii din diaspora au votat în număr foarte mic dar acest lucru s-a întâmplat din motive care, în general, nu au ţinut de voinţa lor. Este adevărat şi că numărul celor ce votează aproape că s-a dublat de la un scrutin la altul. Am cerut în nenumărate rânduri Parlamentului României introducerea votului prin corespondenţă. De asemenea, am cerut ca adresele urnelor de vot să fie anunţate cu mult timp înainte”, se arată într-un comunicat remis NewsIn de preşedintele FADERE, care a trimis o scrisoare către toate asociaţiile de români în care le solicită ”să se unească în lupta de a păstra dreptul la vot”. ”Dacă Guvernul României va continua această atitudine, vom sesiza imediat organismele internaţionale de Apărare a drepturilor omului, cât şi Comisia Europeană. Este inadmisibil ca după 20 de ani de la Revoluţie, un drept câştigat cu sânge, să ajungă monedă de schimb pentru unii politicieni”, a declarat Daniel Ţecu.

Reacţia preşedintelui FADERE faţă de intenţia premierului Victor Ponta de a-i scoate de pe listele electorale permanente pe românii din străinătate nu este singulară.

Vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Româno-Germane din Germania, Emil Mateiaş, a precizat pentru NewsIn că cererea premierului Victor Ponta de scoatere a românilor din străinătate de pe liste este neconstituţională.

”Aici în România ori de câte ori ridic problema respectării Constituţiei, marea majoritate a cetăţenilor nu dau nici o importanţă acestui lucru, precum nu dau nici o importanţă că avem un prim ministru plagiator. Tot marea majoritate sunt revoltaţi împotriva doamnei Angela Merkel şi a Consiliului European care s-au referit la Constituţie în declaraţiile lor. Deci gravele nerespectări, de către Guvern şi Parlamant, ale Constituţiei şi a Legilor Organice pe care Constituţia le invocă, au o îngrijorător de mare susţinere populară. În acest context, neconstituţionala cerere a primului ministru, ca românii din străinătate să nu facă parte din cvorumul necesar suspendării preşedintelui României, este acceptată de majoritatea persoanelor cu care am discutat şi extrapolând, de majoritatea românilor care ies la vot”, a declarat Mateiaş care a exprimat un punct de vedere propriu, nu al asociaţiei.

”Voi face tot posibilul, ca împreună cu conducerea LARG, să luăm o poziţie fermă pentru apărarea drepturilor românilor din Germania. Consider că o participare largă la acţiunile de organizare a Iniţiativei Civice de Centru-Dreapta la nivel teritorial, naţional şi internaţional este o şansă ca România să redevină ceea ce a fost, adică o ţară cu credibilitate şi respect în Europa”, a mai precizat vicepreşedintele LARG.

Liga Asociaţiilor Româno-Germane din Germania cuprinde 24 de asociaţii de români de pe tot teritoriul Germaniei. LARG colaborează deaproape şi cu asociaţiile care încă nu sunt membre ale Ligii.

Nici românii din SUA nu sunt de acord cu scoaterea de pe listele permanente ale celor care au domiciliul în străinătate.

”Este îngrijorătoare afirmaţia domnului ministru de interne, Ioan Rus, care spunea că reprezentanţii Ministerului de Interne vor merge pe la casele oamenilor să-i recenzeze pentru a vedea cine e în ţara şi cine e plecat. Doar pentru că cineva e plecat din ţară nu înseamnă că are domiciliul în străinătate. Cum pot funcţiunile statului ignora ceea ce scrie în hârtii referitor la domiciliul unei persoane, dar crede mărturia unui vecin care nu are de unde să ştie unde are cineva domiciliul? Practica aceasta va deschide calea spre abuzuri şi încălcări ale drepturilor omului. O ţară întreagă va fi interogată de poliţie, lucru care nu s-a întâmplat nici pe timpul comuniştilor”, a declarat pentru NewsIn preotul Chris Terhes, de la Misiunea Greco-Catolica “Sf. Ioan Botezătorul” Tustin, California.

Referitor la decizia Guvernului de a număra după referendum câţi români cu drept de vot există, Chris Terhes consideră că este ”inadmisibil” să schimbi regulile jocului după ce acesta s-a încheiat.

”Este inadmisibil ca după ce Guvernul a organizat alegerile urmând o anumită procedură şi standarde, acum acelaşi Guvern să vină şi să spună că alegerile nu s-au organizat corect. Toată această discuţie despre câţi oameni pot vota ori cine poate vota trebuia purtată înainte de referendum, nu după. Cum poţi schimba regulile unui joc care deja s-a încheiat iar rezultatul e clar?”, a subliniat preşedintele Asociaţiei Românilor Greco-Catolici.

Guvernul a anunţat vineri că vor fi reactualizate listele electorale.

”Prin această verificare a listelor electorale din România, nimeni nu a restrâns şi nu intenţionează să restrângă dreptul de vot al vreunui cetăţean român, fie că se află în ţară, fie în străinătate. Această discuţie nu este despre dreptul la vot. Cetăţenii români care au domiciliul în străinătate au în continuare drept de vot, doar ca nu pot fi trecuţi pe listele electorale permanente din România. Există o altă zonă legală care se referă la cetăţenii români, cu drept de vot, dar care au domiciliul în afara ţării. Reglementările legate de listele electorale permanente şi de cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării se regăsesc în Capitolul 4 al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Toţi cetăţenii români cu drept de vot, indiferent că sunt în ţară sau în afara ţării sunt, sau ar trebui înscrişi în Registrul electoral”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Executivul susţine că Registrul electoral nu a fost realizat de fosta guvernare, acest lucru fiind una din cauzele pentru care s-a creat actuala confuzie.

”Cine nu se află pe listele electorale nu înseamnă ca nu are drept de vot. Clarificarea acestei situaţii este necesară pentru a răspunde solicitărilor primite din partea Curţii Constituţionale din România. Din punctul de vedere al Guvernului României, în conformitate cu legea, toţi cetăţenii români au drept de vot şi trebuie incluşi în calculele privind cvorumul, alături de cei din listele electorale permanente, Curtea Constituţională fiind cea care va decide cu privire la acest lucru”, mai precizează Guvernul.

Ministrul de interne, Ioan Rus, care a anunţat luni că demisionează, a precizat, la RFI, că actualizarea listelor electorale presupune organizarea unui mini-recensământ, care va fi făcut de angajaţii primăriilor.

Întrebat ce se va întâmpla dacă unii nu vor fi acasă, ministrul a precizat că vor fi chestionaţi vecinii.

”La nivelul comunităţilor rurale, de exemplu, întrebi vecinul: ‘mă, Popescu Vasile există?’. ‘Există de-adevăratelea’. Acolo, dacă merg primarul şi câţiva locuitori de nădejde ai satului, rezolvă asta în trei zile, în fiecare sat. La oraş va fi mai complicat. O să vedem. Am cerut tuturor primăriilor, prefecţilor, până marţi să ne dea şi sugestii şi eventuale probleme care ei anticipează că pot apărea, astfel încât să le putem rezolva”, a explicat Ioan Rus.

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

Website Designed by Central Scotland Joinery